Desfaci o ciocolată. Auzi un mic „crac” când o rupi. Se topește lin pe limbă. În spatele acestui moment simplu stă o călătorie lungă, de mii de kilometri și de multe săptămâni. Hai să o urmărim, pas cu pas.
1. Arborele de cacao
Totul începe cu Theobroma cacao, un copac mic din zonele tropicale. Crește doar aproape de Ecuator, cam până la 20 de grade nord și sud. Fructele lui cresc direct pe trunchi și pe crengi groase. Arată ca niște mingi alungite de rugby.
Astăzi, cea mai mare parte a cacaoei vine din Africa de Vest. Potrivit Organizației Internaționale a Cacaoei, Coasta de Fildeș și Ghana produc împreună mai mult de jumătate din cacaoa lumii.

2. Fermentarea și uscarea
Fermierii taie fructele coapte și scot boabele. Un fruct are, de obicei, între 30 și 50 de boabe, învelite într-o pulpă albă și dulce. Boabele proaspete sunt amare și nu au gust de ciocolată.
Magia începe cu fermentarea. Boabele stau în grămezi sau în lăzi, acoperite cu frunze, câteva zile. Pulpa fermentează și se încălzește. Profesorul Emmanuel Afoakwa explică în cartea sa „Chocolate Science and Technology” că acum se formează substanțele din care va apărea, mai târziu, aroma de ciocolată. Apoi boabele se usucă la soare, câteva zile.
3. Prăjirea și măcinarea
Boabele uscate ajung în fabrică. Acolo sunt curățate și prăjite. Prăjirea dezvoltă aroma, la fel ca la cafea. Apoi coaja se sparge și se îndepărtează. Rămân bucățelele de miez, numite nibs.
Miezul se macină până devine o pastă groasă, numită masă de cacao. Din ea se poate obține unt de cacao, prin presare. Presa pentru cacao a fost inventată de olandezul Coenraad van Houten, în 1828. Ea a făcut posibile pudra de cacao și, mai târziu, tabletele de ciocolată.

4. Amestecarea, rafinarea și concarea
Masa de cacao se amestecă cu zahăr, unt de cacao și, uneori, lapte sau alte ingrediente. Amestecul trece prin valțuri care îl macină foarte fin. Particulele devin atât de mici încât limba nu le mai simte. Cartea lui Stephen Beckett arată că sub aproximativ 30 de microni ciocolata nu mai pare nisipoasă.
Urmează concarea. Ciocolata caldă este amestecată ore întregi, uneori zile. Procedeul a fost inventat de elvețianul Rodolphe Lindt, în 1879. Concarea elimină aromele acre și face ciocolata catifelată.
5. Temperarea și turnarea în forme
Ultimul pas cere precizie. Ciocolata este răcită și încălzită ușor, după o curbă exactă de temperatură. Asta se numește temperare. Ea face ca untul de cacao să formeze cristale stabile. Rezultatul se vede imediat:
Ciocolata are luciu frumos.
Se rupe curat, cu acel „crac”.
Se topește lin în gură, nu în mână.
Rezistă mai bine la păstrare.

La final, ciocolata se toarnă în forme, se răcește și se ambalează. Așa ajunge în cutia ta.
Lingourile din cutia noastră
Ciocolata cu Beneficii parcurge același drum. Are 62% cacao și conține maca, tribulus și ashwagandha. E turnată în lingouri mici, ușor de împărțit. Cutia are 8 lingouri, de 125 g în total. Fiecare bucată ascunde luni de muncă, de la copacul din tropice până la seara voastră în doi.
Vrei să guști rezultatul acestei călătorii? Vezi cutia Ciocolată afrodisiacă pentru cupluri
Notă importantă. Ciocolata cu Beneficii este un aliment, nu un medicament sau un supliment. Nu tratează nicio afecțiune. Dacă ai probleme de sănătate persistente sau iei medicamente, vorbește cu un medic. Conține soia.
Surse
Afoakwa E.O. Chocolate Science and Technology. Wiley-Blackwell, 2010.
Beckett S.T. (coord.). Industrial Chocolate Manufacture and Use, ediția a 4-a. Wiley-Blackwell, 2009.
International Cocoa Organization (ICCO). Quarterly Bulletin of Cocoa Statistics.
Imagini: Freepik.



